revistă
multilingvă
de cultură


director
Marin Mincu
 
 

 

 

 

Ștefania Mincu
George Popescu
Radu Voinescu
Adrian Urmanov
Elena Vlădăreanu
Mircea Țuglea
Doina Ioanid
Ioan Es Pop
Bogdan Stănescu
Răzvan Țupa
Zvera Ion
Ionuț Chiva
Ruxandra Novac
Elena Pasima
Domnica Drumea
Mitoș Micleușanu
Andrei Peniuc
Adela Greceanu
Claudiu Komartin
Mihai Ignat
Herbert Ovia
Dan Sociu
Constantin Vică
Oana Cătălina Ninu
Octavian Soviany

 

 

 

 

 

redactor șef:
George Popescu

 

colegiul consultant:

Vicente Gonzales Martin
Catherine Durandin
Alfredo Giuliani
Miljiurko Vukadinovici

 

colegiul de redacție

Mihai Cimpoi
Marina Cap-Bun
Ștefania Mincu
Octavian Soviany
Mircea Țuglea

 

© 1992-2004
hosted by altair net

Ultimul număr
Arhivă
Cenaclul Euridice

 

 

 


1-2/2003:

corpuri româneşti

o atingere completă

pe străzi pestriţe am învăţat mereu o anumită frică de înţelegere
între corpurile transpirate aproape tăcute
pline doar de veselia unor cămăşi deschise la gât

de ce să nu spui că uit tot că mă trezesc vorbesc
despre vreme când mie mi se pare că înjur sau că rog frumos
să se oprească zgomotul să ascultăm numai
sunetul fragil al percuţiei salivare şi vocea diluată

forma nesigură pe care o pui în fiecare colţ al camerei

aici pe stradă SIGUR vorbesc despre o cameră a minţii
plină de mere şi canapele vişinii când mi se taie picioarele de oboseală
în mijlocul străzii şi ai impresia că nu mai poţi să articulezi nici un cuvânt
limba ţi se umflă ca un burette viu şi toate obiectele primesc un fel de strălucire difuză

nimeni nu are mai mult decît forma incertă a respiraţiei
pentru o vreme atunci preferi discursului un zgomot
uşor făcut de corp un pocnet din degete atingerea sonoră a părului

#

scânteile de bumbac găsite în piele de pînza cămăşilor noi
alteori SIGUR că te bucură nişte cuvinte terne
cu puterile lor precise şi chirurgical  nimeni nu pierde nimic

creşte numai pofta ca o serie de tăceri să înlocuiască faptele noastre timide
vorbesc încet fac loc folosesc MUZICUŢA ALBĂ a muţeniei
vezi actele de identitate mina mea întinsă după un pahar cu apă
stăm pe trotuar aşteptăm autobuzul rîd cu toate feţele posibile

de la o vreme nici nu mai supportăm să ne cerem numerele de telefon

descrieri promisiuni am tăcea cu limba splendid înfiptă în aer
am spune că ne cunoaştem şi alte tîmpenii /acolo tu
într-un moment foarte uman aproape omenesc dar nu încă singur
am exact ce îţi trebuie soarele fin care nu mai povesteşte visele

şi presară pelicula serenă a atingerii/ cu gândurile corpolente pline
cu DORINŢE numai numai într-o fracţiune de secundă
claritatea ţi se înfăşoară la încheieturi nu cere nici un răspuns

#

nimeni nu are mai mult decît forma incertă a respiraţiei
pentru o vreme privirea primeşte imprimă
duritatea pe care ochiul o are încît poate să cedeze

atît cît trebuie spaţiu cărnii obscure care o să fie trecutul
am putea să ne strîngem iarăşi unii în alţii chiar dacă
nu mai credem în asemenea fapte simple tu în mintea cui crezi
că te mişti şi dacă spui minte spune mîini coloană vertebrală ţesuturi

sistem circulator limfatic o seară ca oricare alta unică

din care restul suntem duşi într-o volatilizare sigură
cum ar fi atingerea palmelor de exemplu
din care citeşti  respiraţia te mişti încet
nu mai mult de cîţiva centimetri

spaţiul tău în care înfloresc pomii din mintea ta
fructele străpung aerul plin de lumina agripantă a serii
în sfîrşit mută cu soarele gata să mă primească


Stelele demarează la blană

Un corp românesc este celălalt
căruia îi transferi tot ce eşti
la şcoală toţi aveam un văr
care văzuse care făcuse era corpul românesc
al fiecăruia dintre noi face traffic de maăini de lux al fiecăruia
dintre noi ca o datorie ca o posibilitate
acelaşi pentru fiecare frică a pufului nostrum de pe ceafă

c
îte unul sau mai mulţi în care visezi şi
visul este ceea ce faci de cînd te trezeşti pînă seara tîrziu

într-un moment foarte clar cînd
umbra mea fonetică se lasă peste tot cu o briză de atingeri

c
îte una sau mai mulţi cu limba înfiptă în aer
datoria noastră e plăcerea pe cerul gurii stelele apar una după alta 
 

Răzvan ŢUPA