Sonetul este o poezie cu formă fixă de 14 versuri, organizate după o schemă de rimă precisă și construite în jurul unei schimbări de sens numite „volta”. Forma s-a născut în Italia medievală, a trecut în literaturile franceză și engleză, iar în poezia românească a fost cultivată mai ales după modelul italian. Cunoașterea structurii face lectura mai ușoară, pentru că arată unde își pregătește poetul ideea și unde o întoarce.
Ce este un sonet?
Un sonet este o poezie de 14 versuri cu rimă regulată, în care primele strofe expun o temă, o imagine sau o întrebare, iar ultimele o rezolvă, o contrazic sau o adâncesc. Constrângerea formei este tocmai miza: poetul are puțin spațiu și trebuie să ajungă de la premisă la încheiere fără versuri de umplutură. De aceea sonetul a fost folosit secole la rând pentru teme concentrate, precum iubirea, timpul, moartea și creația.
Care este structura sonetului italian?
Sonetul italian are două catrene, urmate de două terține. Primele opt versuri formează octava, iar ultimele șase, sextetul.
- Octava: rimă îmbrățișată, ABBA ABBA, cu doar două sunete de rimă în opt versuri.
- Sextetul: scheme variabile, cel mai des CDE CDE sau CDC DCD.
- Volta: apare de regulă la începutul versului al nouălea, la trecerea de la octavă la sextet.
- Măsura: în italiană și în multe sonete românești, versul are 11 silabe, cu accentul principal pe a zecea.
Varianta franceză păstrează octava ABBA ABBA, dar deschide sextetul cu două versuri care rimează între ele: CCD EED sau CCD EDE.
Prin ce diferă sonetul englez?
Sonetul englez împarte cele 14 versuri în trei catrene cu rimă încrucișată și un distih final: ABAB CDCD EFEF GG. Fiecare catren dezvoltă o variație a temei, iar distihul concentrează ideea finală sau o răsturnare neașteptată. Rima încrucișată cere mai multe sunete diferite, ceea ce se potrivește unei limbi cu mai puține terminații comune decât italiana.
| Model | Împărțire | Schemă de rimă | Locul voltei |
|---|---|---|---|
| Italian | 2 catrene + 2 terține | ABBA ABBA CDE CDE (sau CDC DCD) | Versul 9 |
| Francez | 2 catrene + 2 terține | ABBA ABBA CCD EED (sau CCD EDE) | Versul 9 |
| Englez | 3 catrene + distih | ABAB CDCD EFEF GG | Versul 13, uneori 9 |
Ce este volta și cum se recunoaște?
Volta este punctul în care sonetul își schimbă direcția: o întrebare primește răspuns, o descriere devine reflecție, o certitudine se clatină. Se recunoaște după cuvinte de legătură precum „dar”, „însă”, „și totuși”, după trecerea de la trecut la prezent sau de la persoana a treia la persoana întâi, ori după schimbarea tonului. Uneori volta este discretă și se simte doar la o a doua lectură, când sextetul aruncă altă lumină asupra octavei.
Ce este o cunună de sonete?
Cununa de sonete este un ciclu de 15 poezii în care fiecare sonet începe cu ultimul vers al celui dinainte. Primele 14 sonete formează astfel un lanț închis, iar al cincisprezecelea, numit „sonet magistral”, este alcătuit din primele versuri ale celorlalte, luate în ordine. Forma cere o mare stăpânire a limbii și a fost practicată și de poeți români. Experiența lecturii unui asemenea ciclu se potrivește bine unei seri de poezie și muzică live, unde fiecare sonet poate fi citit de o altă voce.
Cum se citește atent un sonet?
- Prima lectură, cu voce tare: ritmul și rimele se aud mai bine decât se văd.
- Notarea rimelor cu litere la capătul fiecărui vers, pentru identificarea modelului.
- Rezumatul fiecărei strofe într-o propoziție, ca firul argumentului să devină vizibil.
- Căutarea voltei și formularea a ceea ce se schimbă în acel punct.
- Recitirea ultimului vers în raport cu primul: multe sonete se închid printr-un ecou al deschiderii.
Pentru numărarea silabelor, vocalele alăturate din cuvinte diferite se pot contopi la rostire, iar rima feminină, cu accent pe penultima silabă, adaugă o silabă neaccentuată la final. Asemenea detalii ajută la evitarea unor greșeli frecvente în lectura literaturii, precum judecarea unui poem doar după temă, fără atenție la formă. Exercițiul repetat cu forme fixe întărește și atenția la limbaj, una dintre ideile din articolul despre felul în care cititul ajută creativitatea.
